Reducerea programului de lucru pentru gravide este o necesitate pentru sănătatea lor și a bebelușilor. Află ce spune legea și ce se întâmplă cu veniturile tale, dacă lucrezi în timp ce ești însărcinată în ultimul trimestru.
Femeile însărcinate pot solicita reducerea programului de lucru, dacă întâmpină probleme de sănătate pe perioada sarcinii. Ele pot solicita un program de lucru redus la 6 ore pe zi din momentul în care anunță în mod oficial că sunt însărcinate.
Ce acte sunt necesare pentru reducerea programului de lucru
Legea permite reducerea programului de lucru pentru gravide cu o pătrime din durata normală de muncă. Acest lucru înseamnă că, în loc de 8, poți merge 6 ore pe zi la muncă, angajatorul fiind obligat să-ți plătească salariul întreg.
Conform legii, veniturile salariale trebuie să fie suportate integral din fondul de salarii al companiei angajatoare.
Concret, OUG 96/2003 specifică următoarele: ” în baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menținerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.”
Pentru a beneficia de acest drept legal, ai nevoie de:
- declarație și document medical care să demonstreze că ești gravidă,
- adeverință medicală în care să fie specificat faptul că nu poți îndeplini norma întreagă de muncă;
- cerere către angajator în care să soliciți programul de lucru redus.
- Programul de lucru riscant
Pentru multe femei însărcinate, munca dificilă din punct de vedere fizic, statul în picioare ore întregi sau în spații reci reprezintă riscuri mari pentru sarcina lor. Ele trebuie să își apere drepturile și să ceară un program de lucru redus. Fie că au locuri de muncă în companii mari din București, fie că au locuri de muncă în Dorohoi sau locuri de muncă în Târnăveni, în companii locale cu foarte puțini angajați, drepturile lor sunt aceleași.
De asemenea, femeile însărcinate care lucrează de obicei pe ture de noapte pot solicita schimbarea programului pentru a evita lucrul pe timp de noapte. Angajatorul nu le poate obliga să mai lucreze noaptea din prima zi în care anunță sarcina.
Dacă schimbarea orarului nu este posibilă, compania trebuie să le repartizeze pe o altă poziție care să nu afecteze în mod negativ sănătatea lor sau a fătului. Spre exemplu, angajatele din hoteluri, unde se depune multă muncă fizică, cele care au un loc de muncă în Sighișoara, în Covasna sau Sovata, în marile orașe turistice, pot solicita un loc de muncă la recepție, unde efortul fizic este mult mai redus.
Totuși, în cazul în care transferul nu se poate realiza din motive obiective justificate, femeile însărcinate pot beneficia de concediu şi indemnizaţie de risc maternal.
Salariul și indemnizația de maternitate
Femeia însărcinată are dreptul să solicite concediu prenatal începând cu luna a 7-a de sarcină (cu aproximativ 63 de zile înainte de naștere). Din această lună, practic, poate intra în concediul de maternitate care cuprinde concediu prenatal și concediu postanatal. Este important ca înainte să se documenteze despre plata indemnizației pentru maternitate și despre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi bani aferenți.
Femeile însărcinate care aleg să lucreze și în perioada concediului de maternitate pot beneficia concomitent de salariu și indemnizație de maternitate acordată lunar, conform noilor prevederi ale legii.
Continuarea sau reluarea activității de muncă se face în baza cererii scrise a salariatei, cu prezentarea concluziei medicale privind starea de sănătate, eliberată de instituția medico-sanitară la care se află la evidență, și de comun acord cu angajatorul.
Activitatea de muncă în perioada concediului prenatal nu poate depăși 36 de săptămâni de sarcină.
Concediul de maternitate, care include concediul prenatal şi concediul postnatal, se acordă începând cu a 30-a săptămână de sarcină, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, iar în cazul naşterilor complicate ori a naşterii a doi copii – de 140 zile calendaristice. În cazul sarcinilor cu trei şi mai mulţi copii, indemnizaţia de maternitate se acordă la termenul de 24 săptămâni de sarcină, pe o perioadă de 182 de zile calendaristice.
Pe perioada concediului de maternitate, femeile asigurate au dreptul la indemnizaţie de maternitate care se acordă lunar, în mărime de 100% din venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice.
Conform noilor prevederi, indemnizația de maternitate poate fi calculată din venitul asigurat al unuia dintre soții asiguraţi, care va determina o valoare mai mare a indemnizației de maternitate. De această indemnizație beneficiază și femeile neasigurate, din contul venitului asigurat al soțului, dacă acesta confirmă un stagiu total de cotizare de cel puţin 3 ani sau de cel puţin 9 luni în ultimele 24 de luni.
