Despre gusturi

Despre gusturi

Dieta “vestica” preferata in toata Europa s-a axat pe preferarea gustului dulce (urmat indeaproape de cel sarat) si evitarea celui mai detestat gust – amarul. Dar alimentele amare sunt esentiale pentru o digestie corecta, stimuland secretiile digestive si promovand absorbtia alimentelor.

Recomanda aceasta pagina! Un parinte iti va multumi:

Copiii pot sa ajunga sa refuze alte gusturi sau arome, pentru ca “excesul de zahar poate impiedica maturarea papilelor gustative” (Dr David Ludwig, consilier parental si director al Programului “Optimal Weight for Life” de la Children’s Hospital din Boston). “Copiii nu isi vor dezvolta capacitatea de a aprecia, cu atat mai putin de a manca, o multime de alimente. ” De exemplu, un copil care mananca o bomboana/ iaurt cu gust de capsuna poate ajunge sa refuze capsuna proaspata pentru ca nu este la fel de dulce!

Nu exista recomandari specifice de consum de zahar pentru copii; o dieta obisnuita pentru adult, de 2000 calorii/ zi, contine maxim 40 g de zahar. Prin contrast, un copil poate ajunge sa manance pana la dublul acestei cantitati la o singura masa!

(Marturisire: Eu insami ma straduiesc in aceasta perioada sa ma dezobisnuiesc de deserturi zilnice, poate dupa fiecare masa chiar, si stiu ca este greu… Descopar insa cu suprindere ca ceea ce am citit pe toate blogurile de viata sanatoasa este adevarat – tot mai putine dulciuri, tot mai putina nevoie!)

Dar cu copiii este greu, mai ales daca se creeaza obiceiuri nesanatoase de alimentatie de la varste mici. Ceea ce a inceput cu un simplu “o bombonica pentru ca si eu am primit cand eram mica/ pentru ca a mancat tot din farfurie/ pentru ca e copil, trebuie sa manance dulce”, devine inceputul unei cascade care iese de sub control.

Si spun acestea fiind perfect constienta ca acesti parinti doresc, ca toti parintii, sa faca ce e mai bun pentru copil – adica sa ii ofere mancare sanatoasa dar si sa ii faca si cate o bucurie. Din fericire, exista alternative pentru a nu frustra copiii foarte tare, dar este important sa se previna instalarea acelei dependente, pentru ca, dupa cum stim, mai usor este sa previi decat sa tratezi.

Ce e de facut?

  1. Nu va lasati pacaliti de etichetele produselor.

Pe eticheta, zaharul este masurat in grame, ceea ce poate fi mai dificil de vizualizat – de retinut ca 1 lingurita de zahar = 5 g zahar.

 

  1. Fiti atenti la indulcitorii “naturali”: piure de capsuni, concentrate de fructe – care este doar zahar procesat, sub alt nume.

 

  1. Micsorati recipientul: de ex. cand oferiti o inghetata, puneti-o intr-o cescuta de cafea, nu intr-un castron de supa (chiar daca serviti aceeasi cantitate, copilul va simti mai acut ca a primit mai putin).
  1. Oferiti copilului senzatia de control asupra alegerilor: Invatati copiii ca POT primi ceva dulce, dar numai O DATA pe zi (de ex. la cina fie prajitura fie suc, nu ambele). De asemenea, incercati sa oferiti doua variante cat mai sanatoase (o prajitura cu miere, nu zahar, sau un biscuit integral etc).
  1. Evitati produsele procesate – Tot ce se cumpara intr-un ambalaj.

Cu cat aveti mai mult control asupra a ceea ce mananca copilul, cu atat mai bine. Cerealele de dimineata din magazin – chiar cele de tip muesli! – Au o cantitate uriasa de zahar per portie; daca faci tu cerealele, poti controla cantitatea si tipul de indulcitor.

Alti compusi de evitat in alimentele procesate (dulci sau nu!):

– margarina (grasimi hidrogenate)

– potentiatori de gust (glutamat – potential cancerigen si adictogen), conservanti, coloranti (asociati la manifestari de ADHD!)

 

In plus, ambajul de plastic expune la ingestia de BPA (bisfenol A, ceea ce conduce catre tulburari endocrine).

  1. Fa compromisuri! Daca deja s-au creat preferinte puternice, interzicerea unui tip de cereale pot face sa si le doreasca si mai mult. Acceptati-le, dar numai daca le amesteca cu altele, continand cereale integrale fara zahar, alese/facute de tine.
  1. Evitati, cu orice pret, sucurile dulci din comert. Cantitatea de zahar din sucurile din comert este gigantica.

 

Sursa: Dr. Ana Cristina Stefanescu, www.doctoritadecopii.ro

 




Fara comentarii

Lasa un comentariu