Mai mult de jumătate din populaţia Europei are probleme privind greutatea, fiind supraponderală sau obeză. In cazul României, datele sunt mai optimiste raportat la obezitate, aici înregistrându-se cel mai mic număr de persoane obeze din Uniunea Europeană (Eurostat, 2014). Obezitatea este asociată cu probleme majore de sănătate precum bolile cardiovasculare, diabetul, sindromul metabolic şi chiar diverse afecţiuni cu substrat psihologic. Alături de factorii genetici, alimentaţia necorespunzătoare stilului de viaţă contribuie semnificativ la creşterea în greutate.

Un sondaj de opinie recent realizat la nivel naţional de compania de cercetare de piaţă ISRA Center evaluează diverse aspecte privind condiţia fizică a românilor şi obiceiurile lor alimentare.

1 din 2 români este supraponderal sau obez

Deşi datele la nivel european reflectă o situaţie relativ bună pentru români în ceea ce priveşte normoponderalitatea, realitatea arată că, în conformitate cu distribuţia populaţiei în funcţie de Indicele Masei Corporale (IMC), doar 44% dintre românii peste 18 ani sunt normoponderali, în timp ce 33% sunt supraponderali, 15% obezi şi 5% subponderali. Numărul persoanelor cu o greutate normală scade dramatic după vârsta de 35 de ani. Se observă astfel că peste vârsta de 55 de ani doar 3 din 10 români au o greutate normală în timp ce două treimi sunt supraponderali sau obezi.

Există o corelaţie evidentă între educaţie şi obezitate. Dacă în cadrul populaţiei cu educaţie scăzută ponderea persoanelor obeze este de 21%, în rândul celor cu studii superioare procentul acestora scade până la 12%.

Majoritatea românilor (51%) cred că au o greutate normală în timp ce 4 din 10 consideră că greutatea lor este mai mare decât ar trebui. Percepţia asupra propriei condiţii fizice nu este întotdeauna obiectivă. Astfel, 23% dintre românii ce îşi descriu propria greutate între limitele normale sunt, de fapt, supraponderali sau obezi conform IMC.

Aportul caloric nu este determinant în alegerea unui nou produs

Doar 39% dintre români verifică de fiecare dată aportul caloric atunci când aleg un nou produs. Condiţia fizică a unei persoane nu modifică acest comportament, rezultatele fiind similare în cazul populaţiei supraponderale sau obeze. De altfel, 3 din 10 români nu verifică niciodată descrierea calorică a unui produs cumpărat pentru prima oară şi 2 din 10 verifică acest aspect în mai puţin de jumătate dintre ocazii. Nici conţinutul de zahăr sau glucide ori cel de grăsimi nu este îngrijorător pentru aproape jumătate dintre români. Totuşi, persoanele supraponderale, nu şi cele obeze, sunt mai atente la astfel de informaţii.

Dacă informaţiile despre ingrediente sau aportul nutriţional sunt într-un plan secund, verificarea datei de expirare este o rutina importantă pentru 76% dintre români.

Mai puţin zahăr, mai multe legume şi fructe

Chiar dacă sunt puţin preocupaţi de aportul caloric al alimentelor, totuşi în ultimii 3 ani, peste 9 din 10 români şi-au schimbat cel puţin un obicei privind alimentaţia. Astfel, 3 din 10 români au crescut consumul de fructe sau legume. Totodată, 4 din 10 au diminuat consumul de zahăr sau dulciuri. Câţiva români au făcut schimbări decisive, excluzând total din alimentaţie anumite alimente. De exemplu, 9% au renunţat la zahăr. Şi alte alimente urmează parcursul eliminarii în timp din alimentaţie: carnea de porc nu mai face parte din alimentaţia a 5% dintre români, la alimentele prăjite au renunţat 9%, iar 5% nu mai consumă sare.

Schimbări alimentare benefice pentru sănătate precum evitarea zahărului sunt mai răspândite în rândul populaţiei obeze. Se observă aşadar că 18% dintre persoanele obeze au renunţat la zahăr, în timp ce doar 5% dintre cei din grupul normoponderal au luat aceeaşi decizie.

Produsele din agricultură ecologică cresc în popularitate

În ultimii 3 ani alimentaţia a 18% dintre români s-a schimbat şi în privinţa includerii mai multor alimente bio/ eco in meniu. 37% dintre români cumpără produse din agricultura ecologică cel puţin o dată pe săptămână şi doar 16% exclud aceste produse din coşul de cumpărături. Procentul include produsele ambalate sau neambalate, indiferent de sursa cumpărăturilor, supermarket, piaţă agroalimentara sau alţi furnizori. Având în vedere segmentul superior de preţ pentru produsele bio ambalate, comparativ cu alternativele, preferinta pentru acestea este mai degrabă manifestă în rândul persoanelor cu venituri mari şi educaţie superioară.

Despre Studiu

Studiul a fost realizat în perioada 17 februarie – 8 martie 2017 pe un eşantion de 1.005 respondenţi, reprezentativ la nivel national pentru populaţia din Romania, cu vârsta între peste 15 ani. Marja de eroare este de ±3.1% la un nivel de probabilitate de 95%. Datele au fost culese prin intermediul unui chestionar cantitativ, prin metoda interviurilor telefonice.

ISRA Center Marketing Research

ISRA Center este o companie de top de cercetare de piaţă din România şi detine o experienţă de peste 16 ani pe piata românească, având un portofoliu important de clienţi şi solutii de research. ISRA Center este reprezentant exclusiv în România al IRIS Network, cea mai mare reţea de companii de cercetare independente din întreaga lume. www.isracenter.com