Cand ai un copil, iti doresti, bineinteles, sa ajunga cat mai departe, cum se spune, si de ce nu, sa devina de exemplu, artist. Sunt multe fetite talentate la desen, muzica sau dans. Sunt multi baietei preocupati de inginerie sau calculatoare.
Era odata o fetita ale carei singure preocupari erau papusa si desenul. Temele desenelor erau mereu aceleasi, zane cu rochii lungi si printese. La scoala insa este un elev mediu, ba chiar cu unele mici probleme. Sora sa, care are sase ani deseneaza in culori foarte vii, dar face desene care nu au legatura cu realitatea – pare a vedea obiectele in propriile ei culori. Dar oare desenele copiilor pot fi interpretate?
In niciun caz nu trebuie sa stam sa interpretam desenele celor mici, in schimb ceea ce il poate interesa pe copil este sa i se vorbeasca despre desenele lui. Daca nu le arata, nu trebuie sa facem mare caz. Dar atunci cand copilul ii arata mamei desenele, aceasta sa nu spuna coplesita de admiratie: „Vai, ce frumos e!” si atat. Ea trebuie sa-l faca sa vorbeasca despre ceea ce reprezinta desenul, despre povestea lui: „Aici?… Dar aici?… De exemplu, aici? Dar dincolo? Asta ce e? A, da! N-as fi crezut ca e asta”.
Pe copil il intereseaza sa se vorbeasca despre desenele sale, nu sa fie admirat. Copilul caruia i se admira desenele poate ajunge sa se repete, asa cum se intampla si cu fetita cea mare. Poate ca prin asta a vrut sa atraga atentia mamei asupra ei, dupa ce s-au nascut si surorile sale. Poate din aceasta cauza nu s-a adaptat prea bine la scoala. Ea simte nevoia sa atraga mereu atentia mamei. Acum mama ar putea sa o ajute inventand un joc in care sa decupeze desenele, cu conditia, ca fetita sa doreasca acest lucru. Zanele sa fie plasate intr-un anumit decor in castele, pe drumuri si apoi sa imagineze povesti cu aceste personaje. Aceasta va trezi interesul fetitei si o va ajuta sa fie mai activa la scoala.
Cat despre cea mica, sunt din ce in ce mai multi copii care au simtul culorilor. Poate si din cauza televiziunii in culori sau a revistelor colorate. Cand eram noi copii nu existau aceste lucruri. Toti copii au aceasta perioada artistica in care deseneaza, toti au de asemenea o perioada artistica muzicala. Este bine ca aceste inclinatii sa fie dezvoltate in perioada in care cel mic le acorda interes.
Au oare acesti copii-artisti nevoie de mai mult ajutor decat ceilalti, tocmai pentru ca sunt mai sensibili? – Au nevoie in mod cert de respect. Oricum, orice copil trebuie respectat, dar un copil artist are antene, simte lucrurile. Daca are o reactie ciudata fata de ceva, nu trebuie sa i se faca observatie, doar pentru ca parintele nu intelege.
Este foarte important ca acesti copii sa aiba mijloace de a se exprima care sa fie respectate de adulti, sa fie educati de artisti adevarati in directia spre care se simt atrasi. Este foarte important ca, inca de cand sunt mici, sa asculte muzica, dar nu prea mult o data, sa mearga la muzee, sa priveasca tablouri.
Sursa: Cand apare copilul, Francoise Dolto
