Comportamentul evitant

Comportamentul evitant

Copilul poate gestiona stresul interior stand departe de locurile si situatiile care par sa-i genereze chinul. Aceasta evitare poate fi limitata la anumite situatii, sau poate fi mai generala. O accentuare a comportamentului evitant poate indica un nivel crescut de anxietate sau o depresie subiacenta.

Se poate, de asemenea, sa remarci un tipar de comportament care include timiditatea si rigiditatea. Citeste despre aceste simptome pe care le-am evidentiat, precum si despre evitarea scolii.

Interventie posibila: Stresul copilului tau poate sa fie cel mai evident atunci cand el intra intr-o situatie pe care doreste sa o evite. Insa si nivelul general de angoasa interioara poate fi unul ridicat.

  • Comunica-i copilului ca intelegi problema lui, dar si ca esti incredintat ca poate face fata evenimentelor care ii par atat de dificile;
  • Poti lua in calcul insotirea copilului in situatiile pe care doreste sa le evite, ajutandu-l astfel sa-si infrunte cu succes frica;
  • Psihoterapia, cu sau fara medicamente, poate fi utila in reducerea intensitatii stresului si poate lucra cu problema subiacenta.

Comportamentul opozitional – Acest tip de comportament presupune neascultare, negare sau opozitie, mult mai mult decat afirmarea de sine, fireasca a copiilor sau adolescentilor. Este caracterizat de o opozitie permanenta fata de opiniile celorlalti in special fata de cele ale persoanelor cu autoritate.

Copiii care se opun nu sunt deschisi micilor compromisuri care apar in relatiile umane. In schimb, se poarta ca si cum solicitarile sau povetele obisnuite ar fi afronturi. Viata cotidiana alaturi de un astfel de copil este extenuanta, iar adesea parintele se simte perplex si ajuns la capatul puterilor.

Comportamentul opozitional poate fi rezultattul unei probleme netratate. Copilul poate sa invete acest tip de comportament dintr-un mediu familial caracterizat de certuri si conflicte cronice. Intr-un astfel de cadru, el poate simti ca nevoile nu-i sunt satisfacute sau ca nu este inteles.

Interventie posibila:

  • De obicei, un tipar de comportament opozitional trebuie abordat cu psihoterapie;
  • Luati in calcul terapia de familie pentru a discuta problemele de comunicare si intelegere reciproca;
  • Aveti in vedere terapia de grup, care-l poate ajuta pe copil sa dezvolte deprinderi sociale si toleranta la frustrare/ suferinta;
  • Du copilul la evaluare pentru a stabili daca are vreo tulburare netratata, cum ar fi depresia, o tulburare de atentie sau alte probleme.

Sursa: Ajuta-ti copilul sa revina pe calea cea buna, Kenneth H. Talan

sursa foto: www.todaysparent.com

 

Articole similare