Copilul mic trebuie luat in brate

Copilul mic trebuie luat in brate

0

Un copil a avut toane nervoase obisnuite unui bebelus, iar la varsta de 11 luni a fost lasat 10 zile la bunici. In aceasta perioada cel mic a invatat sa se dea cu capul de tablia patului. Este posibil ca in cazul unui copil fericit, care se joaca tot timpul, sa explicam aceste tulburari?

Cel mic suferise o operatie la varsta de noua luni, iar la scurt timp acesta a fost dus la bunici. Este posibil ca cel mic sa nu fi fost pregatit pentru operatie. Nu este niciodata prea devreme sa i se spuna copilului adevarul. Nu a fost pregatit pentru operatie, tot asa dupa cum nu a fost pregatit sa stea la bunici.

Acum cand se loveste cu capul de pat, mama sau tatal il mangaie si ii spun „Stii, cand erai mic, te-am lasat la bunici fara sa-ti spunem ca vom veni sa te luam inapoi. Nu ti-am explicat aceste lucruri si tu ai crezut ca esti la inchisoare. Te-ai simtit prizonier. Si acum, faci ca un prizonier care se da cu capul de gratii. Dar tu nu esti prizonier, noi te iubim. Si apoi, mama si tata sunt aici in camera.” Este vorba despre un copil precoce, el va avea nevoie de prezenta cuiva, nu de a oricui, de a cuiva anume.

Copiii care au varsaturi cand sunt sugari au nevoie sa fie luati mai mult in brate. Exista metoda in ceea ce priveste educatia copiilor, la care adera si unii pediatri, dupa care copiii nu trebuie sa fie obisnuiti prost, adica nu trebuie leganati sau luati in brate. Ba chiar trebuie. Evident, nu pana la 25 de ani. Aceasta apropiere fata de copil se va schimba odata cu varsta. Dar este obligatoriu ca cel mic sa se simta in siguranta. Ori, aceasta siguranta nu o are decat daca se loveste, daca se poate spune asa, de corpul mamei, in schimb, in patut, cautandu-si mama, va intalni lemnul tare. Poti de asemenea sa pui perne moi in jurul patutului.

Bineinteles ca ai putea sa scoti si gratiile de la pat. Baietelului trebuie sa i se vorbeasca si despre operatia pe care a avut-o si de ce a fost necesara. Tatal trebuie sa-i explice aceste lucruri. Chiar si la doua luni sau la sase zile nu este prea devreme sa i se vorbeasca unui copil despre punctele sensibile, despre incercarile prin care trece: sa i se spuna ca parintii fac tot ce pot pentru a-l ajuta, dar ca anumite suferinte nu pot fi evitate.

Sursa: Cand apare copilul, Francoise Dolto