Acasă Blog Pagina 894

Operatia cezariana, o alternativa de evitat sau nu?

0

Cele noua luni de sarcina se apropie de sfarsit. Este timpul sa te gandesti serios spre ce tip de nastere sa te indrepti, cea pe cale naturala care iti poate permite o mobilitate mai usoara imediat dupa acest moment, ori o nastere prin operatie cezariana care are atat riscuri, cat si multe avantaje.

Nasterea prin operatie cezariana este facuta de cele mai multe ori cu anestezie generala, fiind folosita mai ales atunci cand este un caz de extrema urgenta. In acele momente mama nu mai este constienta cu ceea ce i se intampla, lucru care are si suficiente dezavantaje, datorita faptului ca bebelusul nu mai poate simti protectia mamei imediat dupa nastere.

Atunci cand operatia cezariana reprezinta o preocupare inca de pe parcursul sarcinii, tinerele mamici, la sfatul medicului, pot apela la anestezia peridurala sau spinala, fiind una din tipurile de anestezie cele mai moderne. Prin utilizarea unui anestezic folosit in acest mod, tanara mamica este pe jumatate adormita, mai exact nu simte durere acolo unde are loc incizia, putand fi constienta pe tot parcursul operatiei. Daca tanarul tatic este destul de puternic sa reziste stresului operator poate insoti mama in sala de operatie.

Inainte de operatie, personalul din maternitate va lua gravida si o va duce intr-o sala unde va fi pregatita pentru nastere. I se va rade parul de pe abdomen si curata regiunea cu o solutie antiseptica. Inainte de operatie, gravidei i se vor administra medicamente perfuzate pentru scaderea aciditatii gastrice si eliminarea secretiilor. Inainte de intrarea in sala de operatie, tanarei mamici i se va introduce o sonda cateter care sa dreneze urina in timpul operatiei.

Odata ce acest moment tocmai a sosit, medicul ginecolog va realiza o incizie de mici dimensiuni pe abdomenul gravidei, dar si pe uterul gravidei. Va scoate cu grija capul copilului din uter, eliminand foarte rapid secretiile nazale si bucale ale copilului, prin aspiratie. Ulterior, corpul copilului va fi extras din uterul mamei, aceasta simtind o tractiune din abdomen, nedureroasa, de multe ori folosindu-se forceps, instrument medical de mare utilitate in timpul nasterilor. Dupa extragere, acestuia i se va taia cordonul ombilical si va fi analizat din punct de vedere vital  pentru stabilirea scorului Apgar. Tot medicul specialist va scoate placenta din uterul mamei, masand usor uterul pentru eliminarea unor eventuale cheguri de sange, incepand sa suteze intreaga zona operata. In aceasta perioada mama isi va putea admira micutul, dandu-i-se in brate pentru alaptat, lucru ce il va ajuta ulterior pe micut prin crearea de anticorpi, dar si pentru dezvoltarea psihica a nou-nascutului.

Ca orice operatie, tanara mamica isi poatea asuma si riscuri, pot aparea infectii o ri sangerari abundente, formarea de cheaguri de sange, destul de periculoase, o infectare a vezicii urinare.

Dar sa ne gandim la lucruri mai frumoase. Micutul, intrucat nu se va forta sa parcurga etapele nasterii naturale, trecand prin colul uterin, lacasa destul de stramt pentru capsorul sau, acesta va avea un cap rotund, putand respira mai usor decat printr-o nastere naturala, cand i se poate administra oxigen imediat dupa ce este expulzat din corpul mamei, avand un aspect vinetiu.

Dupa nastere, gravida este supravegheata medica, i se va extrage sonda, administrandu-i-se medicamente calmante pentru durerile post-operatorii si laxative, aceasta putand manca inca din prima zi. De asemenea i se va recomanda coborarea din pat si mersul pe jos, lucri care va ajuta la o recuperare mai rapida. Copilul ii va fi adus spre alaptare, tanara mamica putandu-se bucura de el in orice moment. Ca dupa orice anestezie, aceasta va fi mai ametita, va avea dureri de cap, senzatie de greata si varsaturi.

Si cum orice lucru neplacut va lua si sfarsit, dupa sapte zile de spitalizara aceasta va putea porni catre casa alaturi de micutul sau si de tanarul tatica care ii va fi sprijin in primele saptamani. Firele ii vor fi extrase in doua-trei saptamani, dupa recomandarea medicului. La iesirea din spital i se vor da recomandari cu privire la evitarea unui efort fizic crescut, la evitarea exercitiilor fizice, la ridicarea de greutati. Bineinteles, acest lucru nu o va impiedica sa isi tina bebelusul in brate, nefiind nici un risc.

Si cum ii va avea pe cei dragi prin preajma, nu are de ce sa se teama. Totul va decurge normal, dar bucuria celui mic va elimina orice mic disconfort cauzat de durerea post operatorie.

Modificari ale pielii aduse de sarcina

Schimbarile hormonale datorate starii de graviditate a femeii insarcinate pot aduce suficiente noutati in ceea ce te priveste. Vei putea avea de suferit atat cu privire la starile rele de dimineata, la ingrasarea continua, dar vei putea avea si unele modificari ale gradului de elasticitate al pielii, aceste modificari hormonale deregland sebumul din organism.

Fie ca ai o constitutie atletica inainte de sarcina, fie ca esti mai plinuta, mai toate femeile au de suferit in aceasta perioada. Glandele sudoripare vor prezenta modificari datorate hormonilor tiroidieni, fapt ce va duce la o eliminare foarte rapida a apei din organism, aceasta ducand la o deshidratare a organismului si implicit a pielii.

De aceea este bine ca pe tot parcursul sarcinii sa fiti preocupata de dumneavoastra si sa va hidratati pielea zi de zi cu creme grase ori unt de elasticitate. Dupa fiecare dus nu uitati sa folositi produse recomandate de medicul specialist, astfel incat pielea dumneavoastra sa fie bine hidratata, iar bebelusul sa se afle in siguranta, produsele necontinand substante toxice pentru acesta. Este recomandat atunci cand achizitionati o astfel de crema sau unt de elasticitate sa va uitati mai inainte de toate pe prospectul produsului si sa va asigurati ca sunt destinate femeilor insarcinate, sanatatea celui mic nefiind pusa in pericol.

Hormonii de sarcina pot modifica circulatia sangvina, lucru ce va influenta rezistenta pielei dumneavoastra, dandu-va senzatia de asprime si mancarime. O buna hidratare zilnica ajuta la disparitia acestor simptome, dar si la evitarea aparitiei vergeturilor, nedorite de nici o femeie. Asa ca nu trebuie sa va neglijati si sa acordati suficienta importanta atat bebelusului, cat si sanatatii dumneavoastra.

Cea mai afectata de starea de graviditate este pielea de pe burtica, aici predominand aparitia vergeturilor. De asemenea de hidratare are nevoie intregul organism, mai ales pielea de pe solduri si coapse, dar si de pe sani, acestia fiind afectati de marirea in volum, secretori ai laptelui matern.

Dupa nastere multe femei sunt tentate sa acorde cea mai mare parte a timpului celui mic, uitandu-se pe sine, lucru total gresit. Hidratarea organismului este necesara atat in timpul sarcinii, cat si dupa nastere, intrucat vergeturile isi pot face aparitia si dupa nasterea copilului.

Daca inainte de sarcina ai avut ceva probleme cu aparitia cosurilor ori cu acneea, aceasta poate disparea sau din contra sa se agraveze. De aceea este bine, in caz de agravare, a se consulta medicul dermatolog pentru recomandarea unui tratament care sa inlature excesul de sebum al organismului, folosirea unor sapunuri ori creme care regleaza acest exces. Este interzis a se utiliza un tratament medicamentos luat la simpla consultare cu farmacistul sau cu prietenii intrucat oricand poate dauna copilului. Simpla demachiere de dimineata si seara poate rezolva o parte importanta a acestei probleme.

Daca tenul este mai lucios decat de obicei, se datoreaza unei cantitati mai mari de sange in organism. Recomandarea noastra este folosirea unei lotiuni demachiante si evitarea produselor cosmetice pe baza de ulei.

In timpul sarcinii aparitia punctelor negricioase apar ca urmare a unei pigmentari tot mai intense, cu peste 50% a pielii, lucru datorat hormonilor de sarcina. De aceea, nu iesi din casa fara a utiliza o crema cu factor de protectie solar cat mai ridicat, iar atunci cand este soare puternic foloseste o palarie ce te va apara de razele puternice ale soarelui.

Varicele sunt o alta problema ce preocupa orice femeie inainte ori in timpul nasterii. Ele apar ca niste vene mici dureroase sau nu, dar de cele mai multe ori inestetice, care apar mai ales ereditar in timpul sarcinii. Pentru a incerca sa le evitam este bine a nu se sta in picioare foarte mult timp si a se merge cat mai mult pe jos, lucru ce ajuta sangele sa se intoarca catre inima cat mai repede. Atunci cand ai o ora de odihna, foloseste la picioare cateva perne, astfel incat picioarele sa fie mai ridicate decat restul corpului. Vitamina C luata cu recomandarea medicului ajuta la evitarea pe cat posibil a acestora, dar si la eviatea aparitiei unor vene subtiri, rosiatice, de forma unor ramificatii, aparute pe fata, gat, piept, picioare sau brate, intrucat aceasta ajuta la mentinerea unor vene cat mai sanatoase.

Asa ca, nu te uita pe tine si ajuta-ti organismul acolo unde nu poate rezolva singur!

Depasirea pragului psihologic al nasterii

Se apropie momentul nasterii nou-nascutului. Multe mamici sunt de dinainte speriate de o astfel de etapa, teama datorata unui informari incorecte cu privire la nastere. Cu toate acestea, multe gravide prefera o nastere absolut naturala, fiind constiente de beneficiile pe care le ofera aceasta atat tinerei mamici, cat si nou-nascutului, in detrimentul uneia prin operatie cezariana, refacerea fiind mai grea si mai dureroasa pentru mama.

De cele mai multe ori nasterea trebuie sa insemne un moment de maxima sensibilitate si emotie, mamicile aducand pe lume o noua viata. Pentru ca acestu lucru sa se si intample, acestea trebuie sa fie pregatite inca de dinainte cu privire la acest moment, printr-o buna informare.

Anxietatea reprezinta unul dintre cele mai grave fenomene ale nasterii. Aceasta intra in relatie cu emotiile si stresul de dinainte intrucat nu toate cunosc la ce trebuie sa se astepte de la o nastere naturala, care sunt etapele cele mai grele ale travaliului si cum pot fi ele depasite de aceasta, astfel incat acest moment sa se transforme intr-o clipa unica de bucurie, traita de multe ori alaturi de proaspatul tatic.

Cu toate ca durerile contractiilor din timpul travaliului nu semana cu nici o altfel de durere, acestea pot deveni un cosmar pentru tanara mamica. O serie de intrebari isi gasesc locul in gandurile acesteia cu privire la momentul parcurgerii etapelor travaliului, fiind speriata si crezand ca nu va putea face fata acestora.

„Voi putea trece peste acestea?” „Cum va fi?” „Cat de intensa va fi durerea?” sunt cateva dintre intrebarile la care va trebui sa i se raspunda pentru eliminarea stresului si a starii de frica. De aceea este recomandat o intalnire cu un psiholog sau realizarea unor cursuri in domeniu (exemplu – cursurile Lamaze) care vor putea sa o lamureasca si sa o indrume catre o cu totul si cu totul alta directie. Aceasta va putea sa isi depaseasca frica, teama si stresul, reusind sa le constientizeze, va sti in ce constau etapele travaliului, ce inseamna contractiile, cat va dura si cum va decurge acest moment, cum va trebui sa se comporte si cum sa respire, constientizand importanta unei respiratii adecvate acestui moment, reusind sa o invete, dar mai ales i se va face cunostinta cu propriul organism, va sti cum vor reactiona organele genitale, cum va reactiona uterul, care este calea de urmat pentru nasterea copilului, intr-un cuvant va sti sa isi invinga durerea cauzata in primul rand de frica de necunoscut.

In acest mod, va putea sa isi elimine stresul, teama, anxietatea din organism, va reusi sa diminueze momentele nasterii, sa le faca mai usoare, sa constientizeze fiecare moment ca o etapa de bucurie pentru intreaga familie. Fiind eliminata teama, durerea nu va fi atat de mult accentuata de creierul gravidei, in acest mod diminuandu-se rolul analgezicelor. Refacerea de dupa nastere va fi mai usoara, gravida reusind sa treaca de acest moment mai putin obosita, asteptand cu nerabdare momentul intalnirii cu propiul bebelus, destul de mult asteptat.

Pentru o nastere reusita, lupta cu propria ta persoana!

Comunicarea intrauterina

In viata intrauterina, fatul manifesta o multitudine de senzatii si perceptii. Multi specialisti au cercetat daca in acest mediu intrauterin, bebelusul inca nenascut poate avea o viata emotionala. Ei bine, da. Sistemul sau senzorial si perceptiv este foarte bine dezvoltat inca de dinainte de a se naste.

In momentul in care mama ii poate percepe miscarile zilnice, acesta poate transmite diverse stari: poate fi suparat si sa dea dovada de miscari mai puternice sau poate fi vesel, mama resimtind in burtica o zbenguiala permanenta.

Intrucat sistemul sau senzorial si perceptiv este dezvoltat inca din acest mediu, specialistii au constientizat faptul ca fatul poate auzi diverse sunete. Sistemul auditiv al acestuia este bine pus la punct si foarte utilizat in ultimul trimestru de sarcina. Fatul cunoaste vocea mamei si a tatalui, cu conditia ca acesta sa comunice cu el inca din mediul intrauterin, ii poate percepe mamei ritmul cardiac si poate auzi diverse sunete de dincolo, din viata extrauterina.

Asadar, va memora foarte usor o melodie ori o poveste repetata de mama inca de cand acesta se afla in mediul intrauterin. Dezvoltarea acestor simturi il va ajuta foarte mult dupa nastere, intrucat va fi capabil sa recunoasca vocea mamei, mirosul acesteia, ritmul ei cardiac, simtindu-se in siguranta. De multe ori se spune ca odata repetata o melodie inca de cand se afla in  mediul intrauterin, acesta o va putea memora si o va putea retine si dupa nastere, melodia respectiva aducandu-i o stare de liniste. Asadar, nu ezitati sa ascultati melodii lente, acestea il vor ajuta atat pe el in  momentul acomodarii in noul mediu, cat si pe dumneavoastra, atunci cand bebelusul este nelinistit.

Multi cercetatori au realizat diverse experimente pentru crearea de genii. Au incercat sa puna in preajma gravidelor diverse dispozitive care sa repete formule matematice, fizice, stiintifice. Cu toate acestea, nu s-a putut dovedi faptul ca bebelusii nascuti intr-un astfel de mediu au fost mici creatii de geniu.

Inca din mediul intrauterin, tinerii parinti trebuie sa poarte un permanent dialog cu cel mic invaluindu-l pe acesta in multa dragoste si afectiune. In burtica ii va fi foarte placut sa auda vocea mamei sau a tatalui, putandu-le percepe miscarile si chiar palparea burticii de catre acestia. In acest mod, copilul se va simti in siguranta si ocrotit de dragostea parinteasca.

De cele mai multe ori, ecografic s-a dovedit ca bebelusii pot fi veseli in acel mediu, ca pot reusi sa zambeasca, sa isi suga degetul ori sa fie suparati.

In timpul celor noua luni de sarcina, mama trebuie sa se fereasca de emotii foarte puternice intrucat pot fi transmise foarte usor fatului prin placenta. Se cunoaste deja faptul ca tanara gravida alterneaza cu stari de euforie, dar si cu stari anxioase si de depresie. Adrenalina secretata de mama in aceste conditii va fi transmisa fatului prin sangele placentar, acesta trecand prin starile emotionale ale mamei. Starile anxioase sunt in detrimentul dezvoltarii bebelusului. In momente de suparare, mama va transmite fatului aceleasi stari pe care le resimte, fiind un dezavantaj in dezvoltarea bebelusului.

Asadar, incercati sa inlocuiti supararea cu bucuria, anxietatea cu euforia si nu uitati sa comunicati in orice moment cu bebelusul din burtica dumneavoastra care abia asteapta sa va auda glasul.

Ce se intampla dupa nasterea naturala?

Atunci cand durerile nasterii tocmai au trecut, organismul dumneavoastra incepe treptat sa se refaca. Dupa nastere veti fi inca lasata sa stati in sala de nasteri pentru a fi sub supravegherea medicului specialist si pentru a vi se efectua eventualele suturi cauzate de aceasta. Medicul va supraveghea simptomatologia dumneavostra dupa anestezie, precum si refacerea organelor interne. Va verifica daca exista contractii ulterioare ale uterului, lucru absolut normal intrucat acesta incepe sa piarda in dimensiuni cate un centimentru pe zi pentru a ajunge la forma initiala.

Dupa doua ore de la actul nasterii veti fi dusa in salon unde ii veti putea avea alaturi pe bebelus si pe proaspatul tatic. Veti putea fi lasata sa faceti un dus abia dupa ce efectul anesteziei s-a dus in totalitate.

Totusi recuperarea dupa nastere este destul de indelungata si destul de suparatoare. Veti pierde mult sange, asa-numitele lohii, care se vor manifesta prin cheaguri de sange abundente, ce se vor diminua pe parcursul a sase saptamani dupa nastere.

In cazul unei epiziotomii va trebui sa o curatati cu ajutorul infirmierelor. Contractiile uterine, denumite si colici uterini, vor fi destul de dese, ajutand la refacerea uterului. Totusi femeile aflate la prima nastere nu vor resimti foarte tare aceste contractii, absolut normale dupa nastere.

Hemoroizii cauzati de abundenta sangelui pelvin si starea de constipatie reprezinta alte neplaceri cu care va veti confrunta in aceasta perioada. Daca durerile post nastere sunt puternice, nu ezitati sa cereti sfatul medicilor care va tin sub supraveghere.

Dupa numai cateva zile, de obicei trei-patru, veti putea parasi maternitatea, alaturi de cei dragi.

Cazuri in care se recomanda operatia cezariana

0

Nasterea prin operatie cezariana reprezinta o alternativa a sistemului medical, dar si o situatie de un real progres pentru medicina. Chiar daca unele mame opteaza pentru acest gen de nastere doar dintr-un simplu moft sau pentru a nu mai resimti durerile nasterii pe cale naturala, altele sunt obligate sa se indrepte catre o astfel de procedura chirurgicala, destul de sigura atat pentru mama, cat si pentru copil.

Medicul specialist care va realiza operatia va analiza in amanunt orice detaliu legat de vreo suferinta a mamei si ulterior va demara operatia in sine, acesta trebuind sa taie mai multe straturi: pielea, grasimea de sub piele, stratul de muschi abdominal, ajungand in cele din urma la uter.

De multe ori, nasterea prin operatie cezariana reprezinta o alternativa de ultim moment pentru tanara mama, nasterea neputand avea loc altfel sau existand un risc destul de mare pentru mama sau pentru copil.

Iata cateva cazuri in care se recomanda executarea nasterii prin operatie cezariana:

  • problemele oftalmologice grave ale tinerei mame o vor impiedica sa duca pana la capat o nastere pe cale naturala, putandu-se ajunge pana la orbire datorata efortului depus in momentul nasterii;
  • pierderile de sange in cazurile de placenta praevia;
  • dezlipirea copilului de placenta mult mai devreme fata de momentul nasterii;
  • caderea cordonului ombilical in vagin, fapt ce il va impiedica pe copil sa se mai poata hrani;
  • copilul are o greutate mult prea mare, iar nasterea pe cale naturala ar putea fi un risc pentru mama;
  • copilul este pozitionat cu capul in sus si picioarele in jos, lucru ce ar impiedica expulzia pe cale naturala sau ar putea aparea probleme de sanatate grave ale bebelusului ca urmare a unei astfel de nasteri;
  • copilul se poate pozitiona transversal, acesta neputandu-se naste pe cale naturala;
  • boli ale copilului depistate de catre medic din timp care il vor impiedica sa faca fata efortului presupus de nasterea naturala;
  • tensiunea arteriala a mamei este ridicata sau exista situatii in care aceasta sufera de preemclampsie;
  • mama sufera de infectia cu virusul herpetic, lucru ce ar determina transmiterea infectiei catre fat in momentul nasterii naturale;
  • existenta unor fibroame uterine ori ale unor rani pe uter;
  • nasterea precedenta a mamei a fost realizata tot prin operatie cezariana, nastera pe cale naturala fiind exclusa de aceasta data, uterul neputand face fata efortului biologic al unei nasteri naturale.

Asadar, in  urma unor cazuri asemanatoare, nasterea prin operatia cezariana nu poate reprezenta decat o alternativa benefica atat pentru mama, cat si pentru bebelus, viata amandurora fiind salvata.

Avantajele anesteziei spinale

Atunci cand trebuie sa luati o decizie cu privire la felul nasterii, trebuie sa aveti in vedere o serie de multe alte lucruri si sa nu uitati in primul rand sa va sfatuiti cu medicul chirurg cu privire la felul anesteziei folosite in cazul unei operatii cezariene.

Acesta va poate explica cel mai bine avantajele si dezavantajele unei astfel de proceduri, dar si nivelul de risc atat asupra dumneavoastra, cat si asupra bebelusului ce asteapta sa se nasca.

In cazul unei nasteri normale, pe cale naturala, anestezia peridurala are aproape cam aceleasi efecte ca si o astfel de anestezie, uneori fiind putin mai greu de suportat. Anestezia spinala se foloseste in cazul unei operatii cezariene facute in regim de urgenta sau, la cerere, in functie de preferintele mamei. Modul de administrare al anestezicului este mai usor de suportat, fiind introdus in coloana vertebrala, cu ajutorul unui ac fin, in cantitati mai reduse cantitativ decat in cazul unei anestezii generale sau peridurale. Petidina sau Fentanyl sunt suplimente medicamentoase ce pot uneori completa anestezicul initial.

In numai cateva minute, mama anesteziata nu va mai simti nimic atunci cand operatia incepe sa decurga.

De asemenea, exista si riscuri, intrucat, daca nu este administrat corespunzator, de catre un medic bine experimentat, efectele anesteziei pot sa nu apara, corpul nefiind „adormit”. Intr-un asemenea caz, nu se va mai suplimenta cu inca o doza, fiind destul de periculos pentru mama si pentru copil. Se vor administra alte anestezice sau mama se va anestezia general. Atunci cand doza folosita este mai mare decat ar trebui, pot aparea si reactii adverse, mama trecand printr-o etapa de scadere brusca a tensiunii arteriale, lucru ce uneori ar putea insemna o drama atat pentru ea, cat si pentru copil. Durerile de cap, starile de voma si ameteala apar atunci cand aceasta este folosita necorespunzator, de catre un medic mai putin profesionist.

Cu toate acestea, anestezia spinala, reprezinta una dintre cele mai indicate tehnici de anesteziere intrucat se poate face rapid, fiind o procedura complet nedureroasa, folosindu-se cantitati mult mai mici de anestezic, comparativ cu alte tipuri de anesteziere, lucru ce nu va dauna ulterior, provocand dureri de cap, bineinteles totul cu conditia ca aceasta sa se realizeze in conditii profesioniste. Durata de anesteziere este destul de mare, intre 80 si 120 de minute, medicul specialist care desfasoara operatia cezariana avand suficient timp la dispozitie pentru extragerea nou nascutului din pantecele mamei si eliminarea placentei.

Si bebelusul va trece mai usor prin efectele anesteziei spinale decat prin cele ale anesteziei peridurale, cantitatea de anestezic neafectandu-l grav. In caz de urgenta acesta va putea fi extras mai repede decat in cazul altor tipuri de anesteziere, durata in care aceasta isi face efectul fiind mai mica decat in cazul altora.

Si daca totusi nu sunteti convinsa de avantajele acesteia, va mai expunem inca un motiv destul de intemeiat: permite ca dumneavoastra sa fiti adormita in partea inferioara a abdomenului, ramanand in rest treaza pe tot parcursul operatiei, fiind atenta la orice detaliu atunci cand cel mic este adus pe lume, putandu-l tine in brate chiar in momentul in care operatia este in derulare.

10 semne ce prevestesc nasterea

Perioada nasterii propriu zise a bebelusului nu poate fi estimata prin absolut nici o data statistica. Chiar daca ecografic sau din calendar, medicul iti poate indica o perioada in care sa te simti pregatita, totusi, aceasta perioada poate fi modificata in functie de dorinta celui mic de a fi adus pe lume.

Iata cateva semne ce pot prevesti nasterea micutului:

  • devii din ce in ce mai obosita, mai epuizata;
  • miscarile bebelusului sunt resimtite cu o mai mare intensitate decat de obicei;
  • mersul mai des decat de obicei la toaleta;
  • simti o presiune in  bazin diferita decat de obicei;
  • pierzi putin sange;
  • ai o usurare in respiratie, neobisnuita pana acum –  te anunta cu cateva saptamani, de regula doua-trei;
  • elimini mucusul sau dopul gelatinos care te poate anunta ca bebelusul este pe cale sa soseasca in urmatoarea saptamana;
  • ai dureri tot mai dese de burta sau de mijloc, dureri ce le resimti intr-un alt mod decat de obicei;
  • daca nasterea se apropie, durerea apare din 15 in 15 minute si este tot mai puternica;
  • pierzi lichid – se mai poate spune „s-a rupt apa”, senzatie pe care nu o au toate femeile.

Daca toate cele de mai sus au inceput sa va chinuiasca nu uitati sa aveti bagajul pregatit pentru a merge cat mai repede la maternitate.

Contractiile din timpul travaliului pot deveni din ce in ce mai suparatoare si reprezinta o noutate pentru o mamica care naste pentru prima data. Travaliul este, de multe ori precedat de pretravaliul, moment in care durerile de abdomen si de spate devin din ce in ce mai dese si mai suparatoare. Aceasta perioada pregateste colul uterin pentru nasterea propriu-zisa. Cu toate acestea, multe dintre tinerele gravide raman inca acasa in aceasta perioada, fiind inca o perioada suportabila, unde nu este necesar sprijinul medicului specialist obstretician.

Chiar daca totul pare o noutate, nu trebuie sa va speriati. Pregatiti-va bagajul pentru maternitate si apelati la sprijinul medicilor!

Procedura inseminarii artificiale

Inseminarea artificiala reprezinta o procedura destul de noua din punct de vedere medical si total aparte de fertilizarea in vitro care inseamna unirea in laborator a spermatozoidului cu ovulul si apoi implantarea acestuia in organismul femeii.

Prin inseminare, spermatozoizii sunt implantati in interiorul aparatului genital feminin fara a mai fi necesar un  contact sexual propriu zis. La acest lucru se apeleaza cand femeia nu prezinta nici o forma de ovulatie sau are probleme ginecologice de natura sa impiedice traversarea de catre spermatozoid a canalului trompelor uterine sau cand partenerul nu poate ejacula avand o problema medicala.

Inseminarea poate fi realizata in mai multe feluri : in canalul cervical (inseminare intracervicala), in uterul femeii (inseminare intrauterina), intravaginal (inseminare intravaginala) si in trompa uterina (inseminare intratubara).

Pentru realizarea acestui procedeu sunt necesari spermatozoizi ai partenerului sau ai unui donator. De aceea, procedeul implica mai multe operatii. Se va colecta de la partener sau de la donator o anumita cantitate de sperma din interiorul careia vor fi extrasi spermatozoizii.

Pentru ca intreaga operatiune sa aiba efect se va verifica ovulatia femeii, efectuandu-se teste de sange sau de urina pentru a se masura hormonul luteinizant din corp. Cand aceasta a ajuns la un nivel maxim, cu ajutorul unui cateter vor fi introdusi spermatozoizii in aparatul genital feminin, in maxim una-doua zile de la depistarea unui nivel crescut de hormon luteinizant in corp.

Daca va confruntati cu probleme medicale mai sus mentionate, nu ezitati sa cereti sfatul medicilor specialisti pentru conceperea unui bebelus.

Articol realizat de Tatiana Tuţă

Preemclampsia

Din totalitatea sarcinilor existente in lume, mai mult de 7% sunt afectate de simptomatologia preemclampsiei. Cresterea tensiunii sangvine afecteaza asadar un procent destul de ridicat al tinerelor mamici.

Fiind o boala destul de des intalnita si destul de grava, preemclampsia a adus dificultati cercetarilor medicale inca din secolul trecut. Daca aveti dureri de cap, denumite si cefalee, urinarile sunt mai rare decat de obicei, dureri in zona abdominala in dreapta-sus, crestere in greutate destul de rapida si umflarea zonelor fetei si a mainilor, acestea sunt principalele simptome ale unui diagnostic destul de sever ce poate pune in pericol atat sanatatea mamei, cat si fatului, putandu-se produce o dezlipire de placenta a acestuia.

Aspirina pentru copii era initial recomandata pentru preintampinarea unei astfel de boli. Cu timpul s-a constatat ca aceasta nu-si produce efectele, renuntandu-se in cele din urma la ea. Specialistii din Statele Unite ale Americii pot preintampina mult mai usor simptomele unei astfel de boli, reusind sa o trateze, pe cand in alte zone ale lumii aceasta boala reprezinta inca un pericol.

La simptomele de mai sus trebuie bineinteles asociata o crestere a tensiunii arteriale. O tensiune crescuta in timpul sarcinii ce poate atinge valori de 130/80 sau mai mult pot reprezenta un pericol real pentru tanara gravida, bineinteles daca aceasta inainte de sarcina a avut o valoare a tensiunii mai mica. Daca tensiunea este destul de ridicata, mama cunoscand valorile inca de dinainte sa ramana insarcinata, nu avem de-a face cu un simptom al preemclampsiei, ci cu o hipertensiune arteriala, destul de alarmanta, dar care poate fi tinuta sub controlul strict al medicilor. Pentru a atinge pragurile preemclamsiei, la valoarea mare trebuie sa se adauge circa 30 de pocente, iar la cea mica, numai 15 procente. Doar asa putem vorbi despre o asemenea maladie ce afecteaza, de regula, femeile ce se regasesc in trimestrul doi sau trei de sarcina.

Mamele aflate la prima sarcina sau avand o sarcina multipla sau gemeni sunt expuse unui risc mult mai ridicat pentru aparitia acestei boli. Medicii trebuie sa fie atenti la gravidele care au avut astfel de riscuri in familie, fiind transmisa ereditar, la cele care au diabet de sarcina ori boli autoimune, precum si la cele care au boli de rinichi.

Dupa o scurta analiza a pacientei, medicii recomanda, de regula, o serie de analize la rinichi sau ficat, precum si la urina. Este recomandat acesteia realizarea unei hemoleucograme. Nivelul scazut de trombocite ori valori ridicate ale ficatului, pot produce o astfel de suspiciune. Totodata, preemclampsia este foarte bine evidentiata prin valorile analizelor de urina. Prezenta in urina a urmelor de proteina por fi un diagnostic sigur catre o astfel de boala mai severa sau nu.

Cu toate acestea, daca sunteti predispusa spre preemclamsie in sarcina, nu exista pericolul sa ramaneti cu o astfel de urmare si dupa sarcina. De regula, tratamentul continua foarte putin dupa nastere. Dar nu trebuie neglijat faptul ca preemclamsia poate reaparea si la sarcinile ulterioare.