Sfaturi pentru disciplinarea elevului

[imagebrowser id=713]

Implicarea profesorului in problemele elevului

Pentru a facilita rezolvarea problemelor disciplinare, profesorul se poate implica in situatia elevului, poate sa-si exprime preocuparea pentru elev in calitate de persoana, construind astfel o relatie cu elevul. In felul acesta, profesorul poate sa-si ajute elevii sa reflecteze asupra propriilor dorinte si planuri, incercand  totodata sa inteleaga optiunile acestora. In cazul in care elevul a facut o alegere iresponsabila, profesorul il poate intreba: „Ce doresti de fapt?”, „Ce iti trebuie?”, „Cum ai vrea sa fie la scoala?”

Capacitatea profesorului de a stapani comportamentul elevului la un moment dat

Profesorul trebuie sa aiba capacitatea de a stapani comportamentul elevului la un moment dat, fara sa-i reaminteasca greselile trecute. Profesorul trebuie sa incurajeze onestitatea si ii poate ajuta pe elevi sa faca o alegere si sa fie responsabili in raport cu propria optiune.

Exemplu: Profesorul observa ca Don il imbranceste pe John si il pedepseste pe primul, care protesteaza ca John a inceput. Don trebuie sa afle ca reactia lui este un raspuns la o provocare si ca este responsabil pentru alegerea comportamentala facuta. De asemenea, Don trebuie sa afle ca exista si alte modalitati de a reactiona la comportamentul agresiv si ca trebuie sa fie pregatit sa accepte consecintele care decurg din propriile lui alegeri nepotrivite.

Directionarea elevului catre autoevaluarea comportamentului

Profesorul trebuie sa ajute elevul sa emita singur o judecata de valoare asupra propriului comportament: sa ofere reguli comportamentale explicite si repetate consecvent; sa-i ajute pe elevi sa inteleaga implicatiile sociale pe termen lung ale comportamentului lor, fara sa impuna un sistem de valori unic.

Exemple: „Fapta ta incalca regulile?”, „Esti multumit de ceea ce ai facut?”, „I-ai ajutat pe ceilalti in vreun fel cu fapta ta?”

Ajutorul acordat elevului pentru planificarea schimbarii comportamentului

Profesorul trebuie sa-i ajute pe elevi sa-si planifice schimbarea comportamentului, adica sa transpuna problemele teoretice in practica, dand astfel diverse sarcini elevilor; sa-i ajute sa identifice si sa aprecieze pertinenta propriilor optiuni comportamentale. Planul trebuie extins dupa ce se inregistreaza primele succese.

Exemple: „Cum ti-ai propus sa urmezi regulile noastre?”, „Pot sa te ajut sa iti duci la indeplinire planul?”, „Cum ai sa te comporti cand vei avea simt de raspundere?”, „Iata cum s-au comportat altii in situatii similare. Crezi ca vreuna din aceste solutii e valabila si in cazul tau?”

Obtinerea angajamentului de respectare a planului de schimbare a comportamentului

Profesorul trebuie sa obtina angajamentul elevului ca va urma planul de schimbare a comportamentului: „Ai vreun plan potrivit?”, „Vezi situatia in perspectiva?” Angajamentul trebuie „pecetluit” dand mana cu elevul sau punandu-l sa semneze un contract scris in acest sens. Odata ce angajamentul a fost obtinut, elevul trebuie sa-l puna in practica imediat. Profesorul poate verifica periodic eficienta acestuia.

Refuzul profesorului de a accepta scuze pentru esecul planului de remediere a comportamentului

Nu acceptati scuze pentru esecul planului de remediere a comportamentului: „Sunt dezamagit, dar nu descurajat. Azi nu ai reusit sa-l respecti. Ce parere ai, maine va merge?”

Profesorul nu trebuie sa pedepseasca elevul pentru intreruperea planului

Nu pedepsiti si nu criticati elevul pentru intreruperea programului de reabilitare comportamentala: pauza poate fi un mijloc eficient de implementare a masurilor de management al clasei: „Nu putem accepta asa ceva; hai sa-ti analizam comportamentul si sa facem alt plan de reabilitare in cadrul regulilor noastre”.

Problematizarea de grup prin intermediul discutiilor:

  • Tipuri de discutii de grup:
  1. intalniri care au ca teme prietenia, cinstea, temerile, succesul, handicapurile, sentimentul de apartenenta la grup, conformarea la un sistem de reguli;
  2. discutii problematizante: relatia programei de studiu cu situatiile concrete din existenta cotidiana, desi subiectele abordate pot depasi nivelul strict al scolii;
  3. sedinte de diagnoza educationala, legate de programa de studiu si de eficientizarea invatarii. Acestea au rolul de a promova parteneriatul dintre elevi si profesori.

Aprecierea simtului de raspundere

  • Profesorii pot monitoriza comportamentul elevilor, pot vedea daca acesta corespunde asteptarilor si daca elevii dovedesc simt de raspundere. Profesorul trebuie sa pastreze contactul vizual cu clasa, sa se miste prin clasa in timpul lucrului independent, apreciind efortul sustinut al elevilor sau comportamentul deosebit al acestora.
  • Profesorul poate aprecia comportamenul adecvat prin zambet, inclinarea aprobativa a capului, laude, remarci compatibile cu varsta elevilor, in mod frecvent. Comportamentul responsabil al acestora poate fi consemnat in scris, prin notificari adresate direct elevului sau parintilor/supraveghetorilor, incluzand certificate de merit. De asemenea, profesorul poate sa arate aprecierea dand elevului sarcini suplimentare si laudandu-l pentru eforturile lui zilnice.

Corectarea comportamentului iresponsabil sau neadecvat

  • Profesorul aduce la cunostinta elevilor un numar de acte comportamentale neadecvate care pot interveni pe parcursul unei zile. Profesorul trebuie sa determine daca aceste comportamente pot fi controlate prin ignorare. Masurile potrivite trebuie aplicate cu calm, fermitate si obiectivitate. Elevii trebuie instiintati de la inceput care sunt masurile carora vor fi supusi in cazul comportamentului neadecvat (in spatiul scolii masurile includ ignorarea, controlul proxemic, admonestarea verbala blanda, aluzii si avertismente, exemplele pozitive, tehnica „timpului datorat”, eliminarea). Profesorul trebuie sa se asigure ca masura corectiva este adecvata comportamentului care a cauzat-o.

Ignorarea

  • Profesorul trebuie sa ignore un elev care poate reactiona negativ la admonestarea verbala blanda sau al carui comportament neadecvat nu lezeaza desfasurarea orei. Profesorul trebuie sa gaseasca ocazii pentru a da exemple de comportamente responsabile si iresponsabile, sa interactioneze pozitiv cu elevul si sa ignore constant limbajul verbal sau corporal neadecvat.

Admonestarea verbala blanda

  • Aceasta metoda se aplica atunci cand elevul nu realizeaza ca are un comportament neadecvat. Profesorul se va adresa individual elevului in cauza, insotind admonestarea blanda cu exemple de comportament pozitiv alternativ.

Asezarea diferentiata a elevilor in clasa

  • Profesorul trebuie sa aseze mai aproape de catedra/tabla pe cei care au probleme de acuitate vizuala/auditiva sau pe cei care necesita mai multa asistenta. De asemenea, aranjamentul trebuie sa tina seama si de aptitudinile elevilor.

Tehnica „Timpului datorat” 

  • Aceasta tehnica se aplica in cazul in care timpul irosit in clasa din cauza comportamentului neadecvat al elevului trebuie recuperat de acesta in timpul lui liber. Se fixeaza intervale mici de timp pentru fiecare abatere. Profesorul trebuie sa decida care va fi activitatea elevului in intervalul de „timp datorat”.

Eliminarea

  • Eliminarea in spatiul clasei, intr-un loc special desemnat. Profesorul stabileste dinainte durata eliminarii, astfel ca aceasta sa fie compatibila cu varsta/nivelul elevului; se foloseste un cronometru pentru a urmari respectarea intervalului de catre elev; elevii de varsta mica trebuie insotiti pana la locul respectiv; daca elevul are acelasi comportament dupa ce revine la loc, va fi trimis inapoi; profesorul trebuie sa pregateasca un formular care va trebui completat de elev, cu scopul ca acesta sa reflecteze asupra propriului comportament; de asemenea, va purta o discutie coerenta cu elevul.

Angajamentul scris 

  • Angajamentul scris reprezinta o solutie cooperanta pentru rezolvarea problemelor disciplinare in cazul in care masurile de mai sus nu sunt eficiente; angajamentul include asteptarile profesorului (clar formulate), consecintele negative ce decurg din comportamentul elevului, precum si intervalul de timp in care se asteapta remedierea. Profesorul trebuie sa-i invete pe elevi cum se alcatuiesc aceste angajamente si sa-i ajute sa aleaga si sa administreze singuri posibilele consecinte si masuri.

12. Stabilirea regulilor de comportament in afara clasei

  • Daca elevii sunt pusi sa supravegheze activitatile din pauza, se vor mandri ca sunt tratati ca niste adulti. Cei care incalca regulile trebuie sa suporte consecintele. Profesorul stabileste o lista de tipuri de comportament in spatiul respectiv (acceptabil si neacceptabil) si o lista de masuri in cazul nerespectarii regulilor. Profesorul trebuie sa identifice modalitati de permanentizare a supravegherii pe holuri si sa ofere un feedback pozitiv elevilor cand comportamentul acestora s-a imbunatatit.

Sursa foto: www.culturetco.com si www.maif.fr

Related Posts

Comentarii

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Articole recente

Categorii Populare