Experienta unei cezariene

Experienta unei cezariene

6
maria camelia

maria cameliaIndraznesc sa incep prin a dori o nastere usoara tuturor mamicilor revistei. Nu pot sa nu dezvalui cate ceva din “tainele” nasterii prin cezariana.

Stim cu toate ca pentru a naste prin cezariana trebuie sa iti programezi din timp momentul nasterii. Asa am facut si eu si luni, 15 martie 2010, m-am prezentat la spital, la ora 6.30 dimineata. Am fost examinata medical, mi s-au recoltat probe de sange, am fost spitalizată…Bineinţeles, nu putem uita de momentul ecografiei, ultima imagine a puiului din burtica, stand parca la panda pentru orele care mai ramasesera pana sa imi spuna “bun gasit, mami!”.

Recomanda aceasta pagina! Un parinte iti va multumi:

Ce-i drept, emotiile ma copleseau de-a binelea. Cu toate acestea, in numai 30 de minute medicul a venit pe salon pentru a avea o discutie cu mine despre starea mea psihica de dinainte de acest moment, pentru a ma pregati sufleteste de ceea ce va urma si a ma asigura ca totul va fi bine.

Imediat am primit vestea ca trebuie sa ma prezint la sectia de Terapie Intensiva, insotita de asistenta sectiei. Acolo, am fost nevoita sa renunt la schimburile mele si sa imbrac o camasa de noapte spitaliceasca, realizata efectiv pentru un asemenea moment. O alta asistenta s-a prezentat imediat pentru a-mi pune o branula in bratul drept. Tot aici, am avut o discutie in amanunt despre tipul de anestezie pe care urma sa mi-l facă, decizand impreuna cu medicul ca cea mai optima solutie este anestezia rahidiana.

Asa ca am ajuns destul de repede, in asa fel incat nici sa nu imi dau seama de ceea ce se petrece in jurul meu, in sala de operatie. Acolo, am fost rugata sa ma asez pe masa de operatie unde am fost anesteziata in coloana. Cu toate ca frica cea mare a fost cu privire la acest moment, acesta a trecut fara ca eu sa simt nici cea mai mica furnicatura.

Inca imi mai simteam picioarele, asa ca m-am intins pe masa de operatie pentru ca medicii sa imi aduca pe lume bebelusul. Cateva cadre medicale ma supravegheau si se plimbau in jurul meu, fiind nu mai putin de sapte persoane. Frica a fost destul de mare si in momentul in care am aflat ca deja incepusera “treaba”. Daca ma doare? Daca simt ceva? O sa fie totul bine? Erau niste intrebari care imi strafulgerau mintea in fiecare secunda. Cu toate acestea, in urmatoarele secunde am fost avertizata ca imi va apasa putin abdomenul superior pentru ca uterul sa poata elibera bebelusul. Nu am simtit nimic…am auzit, in schimb, un scancet de copil…Era fetita mea, cea  pe care o asteptasem aproape noua luni.

Cu toate ca ma asteptam sa o vad in prima secunda, medicii au fost preocupati sa o examineze medical si sa se asigure ca ii este bine. In tot acest timp, cadrele medicale incercau sa imi sutureze taieturile la nivelul uterului si abdomenului.

Dupa nici cateva minute, medicul neonatolog mi-a adus bebelusul si m-a asigurat ca este destul de sanatoasa, primind nota 10 la nastere. Dupa ce i-am dat un sarut, au luat-o pentru a o duce in salonul de nou nascuti, moment in care s-a intalnit cu tatal.

Totul a mai durat cateva minute, vreo 15-20 pana cand medicii au reusit sa incheie cu bine operatia. In tot acest timp am vorbit, le-am cerut pareri medicilor, dar si sfaturi legate de recuperare.

Dupa ce totul s-a incheiat am fost transportata la terapie intensiva pentru 24 de ore, timp in care cadrele medicale m-au tinut sub supraveghere.

Recuperarea a fost usoara, in nici 72 de ore de la operatie am ajuns acasa cu cea mica…

 




6 Comentarii

  1. Ar fi interesant de stiut de ce ati optat pentru cezariana . Modul cum prezentati aici situatia , subiectiv , poate determina pe alte femei sa opteze pentru cezariana IN CONDITIILE IN CARE ELE POT ADUCE PE LUME COPII PE CALE NATURALA.
    Multe lucruri si situatii pe lumea asta adopta oamenii in mod gresit ( inclusiv de a naste prin cezariana pentru ca sint persoane ca dumneavoastra care prezinta situatia aceasta atit de ….roz !) . Dumnezeu a lasat femeii sa aduca pe lume copii intr-un anume mod . Sint situatii in care lucrul acesta nu este posibil . Numai ca atit viitoarele mamici ( care se tem de durerile nasterii in principal ) cit si medicii ( pentru ca in cazul unei cezariene munca lor e mai putina si , nu-i asa , chiar ,,costul ,, operatiunii in sine este mai mare ).
    Comoditatea asta generala pe care ne-a cuprins pe toti si fuga de durere ne determina sa facem lucruri , de mult ori contra naturii . Nu stiu daca intelegeti ce spun insa eu asa am inteles sa imi exprim opinia . Va doresc tuturor sa fiti sanatosi si ….. verticali .

  2. Eu am nascut de 2 ori prin cezariana si nu a fost asa de usor cum prezinta d-na Tatiana, din contra de fiecare data am avut dureri f puternice, anestezia nu a prins cum trebuia (am facut prima oara anestezie generala si a doua oara epidurala). De exemplu la a doua nastere (anestezie epidurala) dupa anesteziere am tremurat incontrolabil pe toata durata operatiei si dupa timp de aprox o ora, spre sfarsitul operatiei cand se presupunea ca nu simt nimic am avut niste dureri usturatoare cum n-am avut nicioadata si sunt mai multe exemple. Concluzia e ca nasterea prin cezariana nu a asa de ‘roza’ cum este prezentata. Cat timp am fost in spital am intrebat cat mai multe mamici care au nascut prin cezariana despre experienta nasterii si din aprox 7 mamici cu care am vorbit una singura a spus ca nu a simtit nimic (ma refer la mamici care au facut anestezie epidurala) in rest toate celelalte au avut dureri, nu chiar cum am avut eu dar au avut. Doresc tuturor mamicilor viitoare o nastere cat mai usoara dar eu zic ca trebuie sa fim pregatite si sa stim sigur ca o cezariana nu inseamna o nastere fara dureri.

  3. articolul e scris de un medic sau ce???????lasati vraja!!!! tonul imi spune totul……..nu simti anestezia din coloana? pai sa fii nesimtit sa nu simti!!!!! nu sunt dureri….e altceva, dar credeti-ma ca simtiti cand intra acul incet si adanc….parca intra in suflet…..jumatatea de jos a corpului nu iti mai apartine…..refacere in 72 ore????? da in ce dureri…si acea usturime ingrozitoare de ai impresia ca acum se rupe tot….e o placere sa stai pe calmante si sa nu-ti poti tine copilul in brate, sa iti fie frica sa te duci la toaleta din cauza durerilor……..nu recomand. o operatie ramane o operatie. chiar daca te deplasezi relativ repede asta nu inseamna ca te zsimti minunat si ca poti sa faci lucrurile ca inainte. eu acum la 3 luni de la operatie am inca zona amortita si am inteles de la alte norocoase ca sa va ramane inca 3 luni. uterul inca ma doare uneori. multa reclama. pentru doctori e mai simplu, mai rapid si mai scump…….nu le mai convine sa stea ore in sir la capul mamei in travaliu cand pot frumos sa faca altceva si sa vina la o ora programata si in 60 min dej asa faca altceva!!!!si cu alaptatul e mai greu dupa. trebuie sa ai vointa si multa incredere in tine si sprijin….si credeti-ma ca nu e deloc usor in primele sapt cand sunt inca dureri si abia iei copilul in brate sa te trezesti din 2 in 2 ore sa alaptezi. eu cu mama si sotul meu m-am descurcat, am avut sustinerea lor!!!!aveti grija ce alegeti, fiti informate. riscul asumat inseamna cu totul altceva decat scrie aici.

  4. Recuperarea dupa cezariana depinde de fiecare femeie!!! Una poate sa se dea jos din pat a-2-a zi fara probleme,alta poate sa zaca mult si bine in pat. Ce se povesteste aici,sunt lucruri adevarate TREBUIE SA VA INFORMATI INAINTE DE A LUA O DECIZIE SI SA LUATI IN CALCUL TOATE POSIBILITATILE nu dupa ce ati facut-o sa va plangeti , vai ce greu a fost…. Este o operatie la urma urmei.

  5. Buna tuturor! Vazand ca parerile sunt impartite, va impartasesc si experienta mea, la 3 saptamani de la nastere. Mie mi s-a parut usoara operatia de cezariana si cu toate ca am facut tot posibilul s-o evit, sunt multumita ca bebe a venit asa. Am avut rahianestezie, facuta cu anestezie locala in prealabil. Am simtit putin acul in coloana, aproximativ ca o injectie obisnuita. A 2-a zi dupa operatie am putut sa ma ridic din pat si sa merg, cu greu, ce-i drept, si cu stativul cu calmante dupa mine, iar a 3-a zi am iesit din spital si am mers pe jos aprox. 1km pana acasa. In afara de dificultate la ridicatul din pat, râs sau stranutat nu am avut alte dureri semnificative, doar un oarecare disconfort care mi se pare normal dupa o operatie. Am avut neplaceri mai mari cu un amarat de lipom decat cu cezariana…

Lasa un comentariu