44% din sortimentele analizate contin acid citric!
37% din sortimentele analizate contin monoglutamat de sodiu!
15% din sortimentele analizate contin clorura de potasiu!
15% din sortimentele analizate contin acid lactic!
7% din sortimentele analizate contin trei tipuri de potentiatori de gust: monoglutamat de sodiu, guanilat disodic si 5 ribonucleotide disodice.

La numai 15% dintre sortimentele analizate producatorii mentioneaza cantitatea de cartofi si ulei vegetal folosita pentru fabricarea a 100 grame chipsuri.

Studiul privind calitatea chipsurilor face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Sa invatam sa intelegem eticheta!”. Prin aceasta campanie, expertii Asociatiei Pro Consumatori (APC) isi propun sa-i invete pe parinti sa inteleaga eticheta produselor astfel incat acestia sa faca achizitii in cunostinta de cauza pentru copii lor. Totodata, Asociatia Pro Consumatori (APC) isi doreste sa promoveze un stil de viata sanatos si sa atraga atentia parintilor cu privire la existenta pe piata a unor  produse, care au un continut ridicat de grasimi, carbohidrati, sare si aditivi alimentari.

Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat 27 tipuri de chipsuri, care prin forma si conceptia grafica a ambalajului urmaresc atragerea atentiei copiilor si influentarea acestora in privinta alegerii si consumului. Denumirile sortimentelor analizate atrag atentia consumatorului asupra acestui tip de fast food, astfel, exista chipsuri: cu aroma de coaste la gratar, cu gust de carne de vita si mustar, cu gust de otet, cu gust de ceapa si branza, cu gust de boia de ardei, cu gust de barbecue, cu gust de ceapa, cu gust de smantana si ardei, cu gust de ardei iute, cu gust picant, cu gust de smantana si ceapa, cu gust de paprika, cu gust de smantana si marar, cu gust de ketchup, cu gust de ceapa si branza cheddar, cu aroma de rozmarin, cu gust de chili, cu gust de bacon etc.

Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti a APC Romania, coordonata de conf. univ. dr. Costel Stanciu.  La realizarea acestui studiu s-au avut in vedere urmatoarele obiective:

1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
2. Analiza informatiilor nutritionale specifice acestui tip de produs.

1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Ingredientele regasite in compozitia chipsurilor  analizate sunt urmatoarele:  carne de porc pudra (0,1%), carne de vita pudra (0,02%), extract de ardei gras (0,004%), smantana acra praf (0,8%), paprika (0,01%), cascaval pudra (0,3%), extract de ardei rosu,  pudra de otet din vin, cartofi, cartofi pudra, fulgi de cartofi, glucoza afumata, ceapa pudra, rosii pudra, drojdie pudra, praf de zer dulce, lactoza pudra, grasime din lapte pudra, drojdie pudra,  zahar, faina de grau, faina de orez, marar, patrunjel, rozmarin, cimbru, busuioc, cacao pudra, extract de condiment, amidon din cartofi pregelatinizant, extract de drojdie, smantana pudra, usturoi pudra, praf de extract de drojdie, proteina vegetala hidrolizata, proteina hidrolizata din soia,  ulei de palmier, ulei de rapita, ulei de floarea soarelui, maltodextrina, dextroza, branza pudra, usturoi pudra, proteine din lapte, monoglutamat de sodiu, guanilat disodic, 5 ribonucleotide disodice, inozinat disodic, acid citic, clorura de calciu, clorura de potasiu, acid tartric, acid malic, cosenila, caramel simplu, acetat de sodiu, lactat de calciu, aroma de fum si arome – nu se specifica natura lor!!!
Cu privire la ingredientele de mai sus, expertii APC Romania au formulat urmatoarele concluzii:

• 44% din sortimentele analizate contin acid citric. Acesta este un compus organic, cristalin, fara culoare, care apartine clasei de acizi carboxidici si este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale si ataca smaltul dintilor. Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor.
• 37% din sortimentele analizate contin monoglutamat de sodiu. E621- monoglutamatul de sodiu este un potentiator de gust si aroma. Acesta provoaca reactii alergice, dureri de cap si de gat, ameteala, greata, diaree si poate bloca asimilarea vitaminei B6 si a calciului. Nu trebuie consumat de femei insarcinate, copii, hipoglicemici, batrani sau cardiaci.
• 15% din sortimentele analizate contin clorura de potasiu. Clorura de potasiu este o sare compusa din potasiu si clor cu formula chimica KCl. Este folosita in general in agricultura ca ingrasamant chimic si ca fondant pentru protejarea aliajelor de oxidare. Sarea fara sodiu – clorura de potasiu poate afecta ireversibil sanatatea. Consumarea acestei ”sari” poate declansa sau agrava, de la individ la individ, diverse boli: afectiuni renale,  afectiuni cardiace, hipertensiune, infarct miocardic si diabet zaharat.
• 15% din sortimentele analizate contin acid lactic. E 270 – acidul lactic este folosit ca stabilizator si conservant. Poate produce reactii alergice ca mancarimi, inflamarea limbii si a mucoaselor, respiratie greoaie, secretii nazale, favorizeaza subtierea smaltului dentar si aparitia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producand diverse afectiuni digestive. Alimentele ce contin E 270 nu trebuie consumate de bebelusi si copii mici pentru ca ei nu detin echipamentul enzimatic necesar metabolizarii acestuia.

2. Analiza informatiilor nutritionale in cazul sortimentelor de chipsuri analizate.

Una dintre cele mai controversate teme de discutie din ultima vreme este obezitatea la copii. Principalii responsabili pentru cresterea ratei obezitatii sunt dietele nesanatoase, in combinatie cu lipsa activitatii fizice, sau altfel spus, un dezechilibru intre aportul caloric si caloriile consumate. Cu cat acest dezechilibru are loc pe o perioada mai mare de timp, cu atat creste riscul aparitiei obezitatii. Daca pana acum doar americanii erau „acuzati” de obezitate, in prezent problema a inceput sa se manifeste si in randul europenilor si, din pacate, afecteaza din ce in ce mai multi copii. La sfarsitul anului 2015, in Europa s-au inregistrat aproximativ 2,3 milioane de persoane cu varsta de peste 15 ani supraponderale.
Chipsurile sunt produse hipercalorice  la care valoarea energetica pentru 100 grame produs variaza intre 416 kcal si 546 kcal.

• Cantitatea de grasimi per 100 grame produs variaza intre 21grame si 35 grame din care grasimi saturate intre 3 grame si 11,2 grame per 100 grame produs. Numeroase studii realizate in institutii medicale si universitati de prestigiu arata ca grasimile saturate cresc riscul de aparitie a afectiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral si sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer si Parkinson,  cancerele de colon si san, determina rezistenta la insulina, favorizand aparitia diabetului de tip 2 si determina deficiente de invatare la tineri.
• Cantitatea de carbohidrati per 100 grame produs variaza intre 47 grame si 74 grame.
• Cantitatea de proteine per 100 grame produs variaza intre 3,1 grame si 7,3 grame.
• Cantitatea de fibre per 100 grame produs variaza intre 2,7 grame si 4,6 grame.
• Cantitatea de sare variaza intre 1,3 grame si 3,2 grame per 100 grame produs.

Romanii consuma zilnic de 2-3 ori mai multa sare “iodata” decat cantitatea recomandata de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), care este de 5 grame de sare. Acest consum de sare explica rata ridicata a hipertensivilor (circa 40% din populatia adulta a tarii noastre), precum si a numarului mare de decese provocate de bolile cardiovasculare si atacurile cerebrale. Din pacate, industria alimentara foloseste sarea iodata, iar aceasta are efecte negative asupra organismului uman, dintre care cele mai grave sunt urmatoarele: suprasolicitarea rinichilor si a altor organe interne; disfunctii tiroidiene la persoanele sensibile; incetinirea proceselor metabolice si aparitia obezitatii; slabirea sistemului imunitar si cancer de tiroida, in special cancerul papilar.

„Pungile cu chipsuri sunt nelipsite de pe birou, la film, in parc si la petreceri. Sunt crocante, cu diverse arome si ne plac. Cine mai citeste eticheta produsului sa vada ca o punga nu se indeasa pe gat de o singura persoana si cata grasime sau carbohidrati contine? Nimeni! Mai mult, marea majoritate a chipsurilor nu sunt facute din cartofi, sunt facute din tot felul de bazaconii frumos colorate si cu gust de orice. Chiar de orice, credeti-ma! De fum, gratar, chili, sarati, cu ceapa, usturoi, cu orice. Astazi, in alimentatie aproape nimic nu e ceea ce pare: cafeaua este de fapt aroma cu cafea, chipsurile sunt bazaconii colorate si totul e aroma cu ceva. Daca v-as spune ca mai bine rontaiti un mar sau niste covrigei cu tarate, veti spune ca sunt depasit si neadaptat. Poate sunt, dar nu vreau raul nimanui. Sunt medic si recomand copiilor mei si pacientilor sa manance cat mai natural si mai putin procesat, adica nu din punga sau din cutie. Sanatatea e o decizie personala si incepe inca din copilarie!” Dr. Florin Ioan Balanica, Specialist in medicina personalizata, nutritie si nutrigenomica, Fondator al „Scolii pentru Sanatate si Longevitate”, Membru al „Academiei Americane de Nutritie si Dietetica”, Reprezentant pentru Romania al „Organizatiei Europene pentru Medicina Stilului de Viata” (ELMO).

„Marile framantari ale consumatorilor in general, determinate de aceste realitati si spaime in legatura cu mancarea cotidiana, sunt efectul unor politici si strategii care se proiecteaza mult deasupra nivelului de informare si de decizie al omului de rand. Pentru el, rezolvarile ar putea veni din cunoasterea suficienta si corecta a principalelor sale nevoi, informarea serioasa si onesta, corelarea nevoilor cu posibilitatile, abordarea inteleapta a demersurilor la care se angajeaza. Scoala si mijloacele de comunicare in masa ar trebui sa aduca informare si educatie adecvata maselor, rezolvand astfel mai multe obiective social-culturale, dar si economice. Dar aceste deziderate ar avea sanse de implinire daca si factorii politici le-ar dori.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti.

„Chipsurile la punga nu mai au nimic din savoarea produsului traditional american (felii subtiri de cartofi de grosimea unei foi de hartie, prajite in ulei bine incins de floarea soarelui si condimentate cu sare) realizat din ambitie de bucatarul sef George Crum, in urma cu mai bine de 160 de ani, intr-un restaurant din statiunea Saratoga Springs – New York, ca reactie la nemultumirea magnatului cailor ferate Vanderbilt de cartofii prea grosi, in stil francez, serviti acestuia. Chipsurile industriale sunt realizate din materii prime inalt procesate, la nivel de extract si pudra, cu adaosuri chimice din categoria aditivilor si aromelor artificiale, fapt ce face ca aceste produse sa fie lipsite de nutrienti valorosi, fiind doar bombe calorice. Totodata, multi consumatori nu cunosc faptul ca in produsele alimentare obtinute prin prajire in ulei la temperaturi ridicate, ia nastere o substanta cancerigena numita acrilamida. Nivelul ridicat de grasimi, carbohidrati si sarea din aceste produse, nu le recomanda a fi consumate de catre copii si adulti cu afectiuni medicale precum hipertensiune arteriala, diabet tip 2 si alte boli metabolice.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC

Articolul complet poate fi citit aici.