Stim cu totii ce ii trebuie unui bebelus in primele luni de viata: mancare si schimbat scutece! In scurt timp de la venirea pe lume descoperim insa ca nu e chiar asa. Printre altele, exista o parte chiar la fel de importanta pentru dezvoltarea micutilor: joaca. 

Fara sa ne spuna nimeni, daca avem timp destul (si sa speram ca asa este in cazul oricarui parinte) ne vine chiar noua sa ne jucam cu ei, sa-i atingem, sa-i provocam sa zambeasca. Astfel, instinctiv, descoperim un lucru fundamental care de fapt ii trebuie micutului pentru o dezvoltare benefica: jocul, indiferent cat ar fi de mic.

Dar ce poti sa te joci cu un bebelus? Si de ce este important sa te joci cu el? Pentru ca orice lucru facut „in joacaˮ ii dezvolta copilului o serie de abilitati psiholgie si fizologice, de la indemanare si motricitate, la capacitatea de a interactiona cu alte persoane, de a distinge emotii pe chipul uman etc., lucruri care ii vor fi de un real folos in plan fizic si social.

De cand poti incepe sa te joci cu bebe?

Dupa ce a implinit a doua luna de viata, bebelusul devine considerabil mai interesat de lumea din jurul lui. Sigur ca nu se va putea juca in stilul unui copil de citiva anisori, adica impingand un trenulet sau dandu-i unei papusi sa pape cu lingurita. Totusi, bebelusii sunt dornici sa exploreze obiectele si sa interactioneze cu oamenii pe care ii vad in fiecare zi. La aceasta varsta, jocul nu este legat neaparat de jucarii, ci despre a prelua si a da mai departe interactiunile pe care le initiezi tu: poti obtine recatii atunci cand canti un cantecel pentru copilul tau atunci cand ii schimbi scutecul, iar in schimb copilul poate ganguri sau schita un zambet. De fapt, in loc de jocuri le putem numi „experiente jucauseˮ: o mica gadilatura, o atingere delicata, un nas lipit de al lui… astfel de actiuni

Cateva modalitati de a interactiona cu bebe in primele luni
Poti crea o oferta de obiecte interesante pentru copilul tau, la care sa se poata uita. Vei vedea ca pe masura ce ii treci un obiect interesant prin fata ochilor, mutandu-l incet dintr-o parte in alta, copilul il va urmari cu privirea. Urmarirea unui obiect este una dintre primele actiuni prin care copiii mici exploreaza lumea din jur. De asemenea, acest joc il ajuta sa-si formeze abilitatile vizuale.
Plaseaza copilul in asa fel incat sa poata da din intamplare cu manuta intr-un obiect atarnat (mobil) sau o zanganitoare. In urmatoarele doua saptamani, copilul va reusi sa faca legatura intre actul de a lovi si sunetul facut atunci cand loveste obictul. Acest lucru il ajuta sa inteleaga intuitiv fenomenul cauza-efect. Copilul tau va descoperi, de asemenea, si ca a face zgomot este distractiv.
Asigura-i o rutina de joaca zilnica. De exemplu, poti initia un mic masaj pentru umeri sau talpite imediat dupa baie sau inainte de culcare. Atingerile mamei il ajuta pe copil sa se simta legat de tine si, de asemenea, sa faca cunostinta cu propriul corp. Este ceea ce se numeste constientizare corporala, in urma senzatiilor pe care le percepe.
Nu este prea devreme sa ii citesti carti, stand langa el si lasandu-l pur si simplu sa isi arunce privirea pe fotografii. Cand copilul va creste doar un pic mai mare, el va lua, probabil, cartea si o va rasfoi singur, incercand sa „gusteˮ paginile, ceea ce inseamna ca-l interesaza!
Ofera-i obiecte care sa fie interesante la atingere. Le poti lasa langa copil, astfel incat sa le poata atinge, incepand sa invete despre cum se simt diferitele texturi. Poate sa fie vorba despre plus, bumbac, lemn lustruit, plastic moale. Explorarea acestor obiecte cu ochii si mainile, iar mai tarziu chiar cu gurita ii ajuta pe copii sa descopere inclusive cum functioneaza diverse obiecte.

Chiar si bebelusii au nevoie de o pauza
Parintii pot avea insa surpriza sa aiba parte de reactii variate din partea bebelusilor. Deseori se poate sa ne intrebam: „totul era asa distractiv acum un minut, iar acum plange. Ce s-a intamplat?ˮ Este posibil ca bebelusul sa fi ajuns la limita stimulilor pe care ii suporta, iar acum sa aiba nevoie de o pauza. Bebelusii au diverse moduri individuale de a raspunde la stimuli precum lumina, sunetele, atingerile, activitatile diverse. Unii dintre ei rezista la o multime de solicitari, pe cand altii pot fi coplesiti foarte repede de ceea ce aparent este o doza mica de stimul (cum ar fi stralucirea luminii din camera proprie.) Nu exista etaloane au norme general valabile, totul depinde de personalitate, gradul de odihna sau stare de moment.
Uneori iti poti da seama din gesturi ca cel mic anunta „am nevoie de o pauzaˮ. Semnalele includ:
– intoarce capul intr-o parte
– incepe sasi arcuiasca spatele
– inchizand ochii ca si cum ar vrea sa adoarma
– prin plans, desigur
– foindu-se sau scotand sunete agitate
– sughitand
Daca are astfel de reactii, incearca sa-i oferi copilului o pauza. Pune deoparte jucariile si inceteaza orice activitate. Tine minte ca pentru copiii mici chiar si contactul vizual poate fi foarte stimulator, in schimb lucrurul care il calmeaza poate fi sa il tii la piept, protejat si aparat de stimuli.
In cazul in care bebe vrea sa adoarma doar pentru a se odihni de la joc, poti incerca sa-i amani somnul. Ajuta-l sa ia o pauza infasandu-l strans.  de asemenea, infasa copilul sa-i dea o pauza. Ideea este de a reduce cantitatea de stimulare-turistice, sunete, atinge, si miscari care el se confrunta. Acest lucru ii da timp sa se calmeze, „re-grup”, si trage el insusi impreuna.

Vei sti bebelusul este gata sa joace din nou atunci cand are o expresie linistita, privirea clara, si daca, atunci cand iti intalneste privirea, isi misca bratele sau picioarele spre tine sau scoate sunete. Urmareste copilul pentru a observa si modul in care reactioneaza – iti va oferi informatii foarte utile. Iti poti da seama cat de mult se bucura de joc copilul tau, cand are nevoie de o pauza si cum sa il consolezi atunci cand este tensionat. Nu iti face griji daca nu-l intelegi imediat. Informatiile despre nevoile specifice fiecarui bebelus si temperament au nevoie de timp. In cele din urma va veti sincroniza si armoniza intr-o comunicare non-verbala eficienta.